Securitatea internațională în contextul agravării situației în mai multe zone ale lumii devine preocuparea-cheie a politicienilor de diferit rang și a experților. La Odesași-a desfășurat lucrările ședința Consiliului interparlamentar ”Ucraina-NATO”. Tema principală a discuțiilor au devenit problemele actuale, ce vizează colaborarea dintre Ucraina și Alianța Nord-Atlantică, evaluarea îndeplinirii programului național anual de colaborare ”Ucraina-NATO” în anul 2017, restructurarea Forțelor Armate ale Ucrainei și pericolul de pe urma sporirii prezenței militare a Federației Ruse în zona Mării Negre. La lucrările ședinței participă primul vicepreședinte al Radei Supreme a Ucrainei, Irina Gherașcenko, membrul Adunării Parlamentare NATO, senatorul canadian, Reinel Andreiciuk, membrii guvernului ucrainean, Ivanna Klimpuș-Țințadze și Volodymyr Cernyș. Ședința Consiliului interparlamentar ”Ucraina-NATO” se desfășoară în zilele când se împlinesc patru ani de la începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Evenimentele din martie, legate de încălcarea de către Rusia a livrărilor de gaze naturale către Uniunea Europeană, atestă faptul că Rusia continuă să rămână un focar de instabilitate pe continentul european. De aceea, consolidarea capacităților de apărare a Ucrainei și a unității între membrii Blocului NATO rămân probleme prioritare de pe ordinea zilei. Aleșii poporului din Ucraina au adoptat, în ultima perioadă de timp, o serie de acte legislative, care permit consolidarea Forțelor Armate ale Ucrainei și a altor structuri de forță, a subliniat primul vicepreședinte al Radei Supreme de la Kiev, Irina Gherașcenko.
Potrivit vicepremierului ucrainean pentru integrarea europeană și euroatlantică, în cadrul îndeplinirii programului național anual de colaborare ”Ucraina-NATO” pe anul 2017 au fost realizate 307 măsuri importante, care facilitează consolidarea colaborării în domeniul apărării. Irina Gherașcenko a precizat că în timpul conflictului ruso-ucrainean din Donbass au murit două mii 378 de militari ucraineni, precum și 138 de copii. Sunt cifre strașnice cu care Ucraina plătește pentru propria independență, a spus primul vice-speaker. Politicianul a accentuat că susținerea partenerilor străini, pe care atât de mult contează Ucraina, trebuie să se manifeste prin aplicarea unor sancțiuni dure împotriva Federației Ruse și adoptarea unor hotărâri ferme privind acordarea Ucrainei a armamentelor pentru apărare. Mâinile agresorului trebuie să fie legate, lui nu trebuie să-i rămână mijloace bănești pentru război, a spus Irina Gherașcenko. În acest context, deosebit de importantă este poziția Canadei și SUA, care au adoptat, în cele din urmă, hotărâri corespunzătoare. Ucraina va putea să achiziționeze acele tipuri de armament, care-i va da posibilitatea armatei ucrainene să apere statul, a conchis primul vicepreședinte al Radei Supreme a Ucrainei. Programul de acțiuni al ședinței Consiliului interparlamentar ”Ucraina-NATO” include vizitarea de către participanții la ședință a unei baze militare-maritime a Forțelor Armate ale Ucrainei, unde aceștia se vor familiariza cu infrastructura, vor discuta cu comandamentul și efectivul naval, precum și vor vizita fregata ”Hatmanul Sagaidacinyi”. În afară de aceasta, participanții la ședința Consiliului interparlamentar ”Ucraina-NATO” vor avea un șir de întâlniri cu studenții și corpul didactic al Universității naționale ”Illia Mecinokov” din Odesa și cu reprezentanții unor organizații nonguvernamentale.
Atenţia principală a Consiliului interparlamentar Ucraina- NATO a fost concentrată asupra noului şantaj, legat de încălcarea de către Rusia a livrărilor de gaze naturale către Uniunea Europeană şi ameninţările Kremlinului cu noi arme. Aceasta atestă faptul că Federaţia Rusă continuă să rămână un focar de instabilitate pe continentul european. De aceea, consolidarea capacităţilor de apărare a Ucrainei şi a unităţii între membrii blocului NATO rămân probleme prioritare pe agenda zilei.
Contracararea acţiunilor destabilizatoare ale agresorului este posibilă numai cu eforturi comune, consideră primul vice-preşedinte al Radei Supreme a Ucrainei, Irina Gheraşcenko.
- Partea ucraineană este susţinută, prin declaraţii, de către ţările NATO, ceea ce are o mare importanţă. Sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse trebuie să fie continuate până la îndeplinirea deplină de către ea a acordurilor de la Minsk. Iar aceasta înseamnă nu numai asigurarea securităţii, eliberarea ostaticilor, dar şi retragerea trupelor de la graniţa ucraineano-rusă şi restabilirea controlului Ucrainei asupra acestui segment al frontierei.
Programul naţional anual de colaborare Ucraina-NATO în anul 2017 a fost realizat în proporţie de 82 la sută. În anul curent sunt planificate şi mai multe acţiuni, care vor apropia Ucraina de standardele mondiale în toate sferele vieţii. Despre aceasta a declarat vice-premierul pentru integrarea europeană şi euroatlantică, Ivanna Klimpuş-Ţinţadze.
- Deja am început munca asupra Programului naţional anual pentru anul 2019. Statul ucrainean şi-a pus sarcina să elaboreze Foaia de parcurs pentru obţinerea statutului de membru al NATO. De altfel, această Foae de parcurs, după conţinutul şi ideologia sa, ţine cont de programul de activitate al Guvernului, care urmează să asigure finanţarea cuvenită.
Reprezentanţii Consiliului interparlamentar Ucraina-NATO au stat de vorbă cu comandamentul Flotei Maritime-Militare şi au întreprins o vizită pe fregata „Hatmanul Sagaidacinâi”. De asemenea parlamentarii s-au întâlnit cu studenţii şi cadrele didactice ale Universităţii naţionale „Ilia Mecinikov” din Odesa, precum şi cu reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale. După cum a declarat, în cadrul unui interviu televizat, Ambasadorul Ucrainei la NATO, Vadim Pristaiko, în prezent Ucraina îndeplineşte parţial condiţiile de membru al Alianţei Nord-Atlantice. Nu există anumite semne formale, conform cărora statul devine membru al Alianţei. Bunăoară, în prezent Alianţa luptă, ca fiecare ţară să cheltuiască nu mai puţin de 2 la sută din PIB pentru întreţinerea armatei sale, şi deci ca Alianţa să fie puternică din punct de vedere militar. Ucraina, însă, chiar acum îndeplineşte acest criteriu, cheltuind în mod real pentru întreţinerea Forţelor sale Armate 3 la sută din PIB. Cu alte cuvinte, ea îndeplineşte această parte a condiţiilor, a spus ambasadorul. Potrivit lui, a depune o cerere de aderare la NATO este oportun atunci, când membrii Alianţei „sunt gata să ne primească în braţele lor, ca Ucraina să devină o parte componentă a lor”. Anume în această direcţie Ucraina depune toate eforturile, a accentuat Vadim Pristaiko. Merită menţionat faptul, că vice-premierul Ucrainei pentru integrarea europeană şi euroatlantică, Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a declarat că Ucraina trebuie să depună cerere pentru aderarea la NATO anul curent, încă până la sumitul Alianţei Nord-Atlantice.
Rusia a încercat s-o discrediteze pe Ucraina ca pe un tranzitor sigur de gaze naturale către țările Uniunii Europene, însă ea nu a reușit să facă acest lucru. Despre aceasta a declarat vicepremierul Ucrainei pentru integrarea europeană și euroatlantică, Ivanna Klimpuș-Țințadze. După eșecul suferit la Curtea de arbitraj de la Stockholm, Federația Rusă a început s-o șantajeze în modul cel mai activ pe Ucraina cum că ea este gata de abolirea imediată a contractelor în vigoare și, în asemenea mod, să reducă presiunea în gazoducte, ceea ce ar fi cauzat nelivrarea la timp de către Ucraina a gazului către țările Uniunii Europene. Astfel Rusia a încercat s-o prezinte pe Ucraina ca pe un partener nesigur în ceea ce privește tranzitarea gazelor către țările Uniunii Europene și către țările-membre ale Blocului NATO. Datorită faptului că Guvernul ucrainean a reacționat prompt și eficient la această situație, precum și a reacției unanime a partenerilor noștri din Uniunea Europeană, s-a reușit de a opri acest șantaj și a-i aduce pe colegii noștri ruși la realitate, a spus vicepremierul ucrainean.
- Acest caz ne amintește o dată în plus că agresiunea rusă continuă, că ea nu este izolată și nu este orientată asupra unei singure zone. Agresiunea nu se manifestă doar în estul Ucrainei, unde are loc un război. Această agresiune din partea Moscovei poate avea format diferit – atacuri informaționale, șantaj energetic, intervenții economice, precum și atacuri armate. Intervenția și agresiunea din partea Rusiei nu vizează doar Ucraina, ci și Europa și întreaga lume, a conchis vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Ivanna Klimpuș Țințadze.
Amintim că Ministerul rus al energiei a anunţat sâmbătă că livrările de gaze naturale către Uniunea Europeană nu sunt periclitate de decizia Gazprom de a renunţa la aprovizionarea Ucrainei. Gazprom a anunţat vineri că reziliază contractele de vânzare a gazelor către Ucraina, în urma deciziei de joi a unei instanţe de arbitraj din Stockholm, care obligă compania rusă la plata a 2,5 miliarde de dolari către societatea ucraineană ”Naftogaz Ukrainî”. Sâmbătă, într-o convorbire telefonică cu vicepreşedintele Comisiei Europene Maros Sefcovic, ministrul rus al energiei, Aleksandr Novak, a dat asigurări că tranzitul gazelor prin Ucraina nu va fi afectat până la încheierea completă a contractului dintre Gazprom şi Naftogaz. Şi autorităţile de la Kiev au anunţat că deocamdată livrările de gaz către Europa prin conductele de pe teritoriul ucrainean nu sunt afectate. Societatatea naţională de transport al gazelor Ukrtransgaz a precizat că au fost necesare măsuri suplimentare pentru asigurarea livrărilor către clienţii europeni. Un purtător de cuvânt al Ukrtransgaz a explicat că partea rusă a menţinut o presiune scăzută a gazelor la conexiunea cu sistemul ucrainean de transport, cu cel puţin 20 la sută mai mică decât cea necesară pentru contractele de tranzit. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a afirmat sâmbătă că Polonia, Slovacia şi Ungaria şi-au suplimentat livrările de gaze către Ucraina, compensând în întregime efectele deciziei Gazprom.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat că achiziţionarea rachetelor antitanc din SUA va permite contracararea agresiunilor Rusiei din estul Ucrainei. În mâinile militarilor ucraineni, aceste arme vor permite contracararea agresiunii ruse din Donbas. Îi mulţumesc preşedintelui Trump şi întregii sale echipe pentru susţinerea acordată Ucrainei şi acestei decizii istorice. Doar prin solidaritate şi unitate poate fi oprit agresorul rus şi apărată lumea liberă de aceste ambiţii maniacale, a declarat Petro Poroşenko. Departamentul de Stat al SUA a aprobat, săptămâna trecută, planul de vânzare al celor 210 rachete către Ucraina în valoare de 47 de milioane de dolari. Planul a fost trimis Congresului american, care se va pronunţa în maximum 30 de zile pe marginea acestuia, însă este de aşteptat ca acesta să fie adoptat, din moment ce majoritatea congresmenilor au susţinut public necesitatea furnizării de armament către Guvernul de la Kiev. Potrivit Departamentului american de Stat, Ucraina ar urma să primească 210 rachete tip Javelin şi 37 de lansatoare de rachete. Deoarece situaţia în jurul Ucrainei contiuă să prezinte o ameninţare extraordinară pentru securitatea naţională şi politica internaţională a SUA, valabilitatea decretului prezidenţial din 2014, prin care au fost impuse măsuri restrictive în privinţa Rusiei, este extinsă pentru încă un an, se arată într-un comunicat al serviciului de presă al Casei Albe. Decizia liderului American, Donald Trump, a fost adusă la cunoştinţa preşedintelui Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA, Paul Ryan. Statele occidentale au introdus, în 2014, sancţiuni împotriva Rusiei în urma anexării Crimeii de către Rusia şi implicării in conflictul separatist din estul Ucrainei. La regimul de sancţiuni s-au alăturat Uniunea Europeană, Canada şi o serie de alte state. În replică, Moscova a recurs la un embargou asupra produselor agroalimentare din aceste ţări. Autorităţile americane anunţau anterior că vor introduce noi sancţiuni împotriva Rusiei. Potrivit afirmaţiilor şefului Ministerului de Finanţe al SUA, Steven Mnuchin, Washingtonul le va introduce în decursul lunii.
OSCE a anunțat că situația din estul Ucrainei continuă să fie complicată. Pe teritoriul ocupat de grupările DNR-LNR din Donbas, în timpul unei misiuni de patrulare, personalul OSCE a fost amenințat cu arma și a fost nevoit să facă cale întoarsă, se anunță în raportul organizației. „Atunci când patrula OSCE, formata din șase membri și două vehicule blindate, se îndrepta din direcția vest spre est, către Kazațki, a observat un bărbat îmbrăcat în uniforma militară, înarmat cu o pușcă de asalt AK-74, care se afla la punctul de control din marginea estică a localității. Membrii misiunii OSCE l-au văzut urmărindu-i în cătarea țintei armei sale, de la aproximativ 120 de metri vest de punctul de control”, se spune in raport. Observatorii susțin că au oprit și șoferul a cerut necunoscutului înarmat să îndrepte arma în altă direcție și a cerut sa fie chemat comandantul său, dar rebelul a început să înjure și să strige în limba rusă: „Mergeți înapoi, dacă va apropiați, voi trage!“ În tot acest timp, bărbatul ținea sub ținta mașina OSCE. Observatorii misiunii de monitorizare au fost nevoiți sa facă cale întoarsă în Mariupol.
În context, Moscova a propus Washingtonului organizarea unei întâlniri în Etiopia între şefii diplomaţiei rusă şi americană, Serghei Lavrov şi Rex Tillerson, dat fiind faptul că ambii urmează să efectueze o vizită în această ţară în zilele următoare, a declarat un înalt diplomat rus. Serghei Lavrov a început luni un turneu, preconizat până în data de 9 martie, pe continentul african, cuprinzând Angola, Namibia, Mozambic şi Etiopia. La rândul său, Rex Tillerson urmează să efectueze în perioada 6-13 martie prima sa vizită în Africa, ce va include Ciad, Djibouti, Etiopia, Kenya şi Nigeria. „Nu avem nicio informaţie care să indice dacă orarul lor ar putea fi adaptat, dar, bineînţeles, considerăm că un astfel de contact ar fi util”, a declarat ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov. Problemele care trebuie discutate nu fac decât să se înmulţească şi de aceea am făcut această propunere părţii americane, a spus el. Potrivit ambasadei ruse din Etiopia, ministrul Serghei Lavrov se va afla joi şi vineri la Addis Abeba, capitala acestei ţări. Ultima întâlnire dintre Lavrov şi Tillerson a avut loc la începutul lunii decembrie, când cei doi miniştri s-au întâlnit la Viena. De atunci, ei au avut mai multe convorbiri telefonice, în special despre conflictul sirian asupra căruia viziunile Moscovei şi Washingtonului diferă. Rusia şi SUA sunt de asemenea în tabere opuse în privinţa dosarului ucrainean şi a anexării Crimeii de către Moscova în martie 2014. De altfel, rolul Moscovei în criza din Ucraina a declanşat un război al sancţiunilor între cele două ţări, ale căror relaţii sunt la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului Rece. Tensiunile dintre Rusia şi SUA s-au accentuat săptămâna trecută după discursul preşedintelui Vladimir Putin în Adunarea Federală, în care acesta a lăudat noua generaţie de arme strategice ruse, dezvoltate de Moscova ca răspuns la desfăşurarea scutului antirachetă de către Statele Unite.
Ministrul Apărării al Ucrainei, generalul de armată, Stepan Poltorak, a avut o întrevedere cu Ministrul Apărării al Regatului Suediei, Peter Hultcvist, care s-a aflat în Ucraina într-o vizită de lucru. Cei doi oficiali au luat în discuție relațiile bilaterale de colaborare, interacțiunea departamentelor de apărare ucrainean și suedez în ceea ce privește situația pe arena internațională. Înaltul oaspete suedez a subliniat, în timpul discuțiilor cu omologul său ucrainean, că Suedia este dispusă să participe la misiunea pacificatoare internațională sub egida ONU în Donbass dacă o hotărâre corespunzătoare va fi adoptată de către Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. Peter Hultcvist a subliniat, de asemenea, că problema stabilității în Ucraina este foarte actuală și importantă pentru Țările Baltice. Ministrul suedez al Apărării a accentuat că în prezent viziunile asupra înființării unei atare misiuni sunt diferite. Principalul e ca această misiune să fie creată în conformitate cu toate regulile internaționale. Peter Hultcvist a mai spus că Suedia se pronunță categoric împotriva oricăror conflicte înghețate.
La Muzeul Revoluţiei Ucrainene din anii 1917-1921, din Kiev,prezentarea Hărţii „Rada Centrală a Ucrainei”. Ediţia conţine Harta principală şi 8 hărţi suplimentare, ilustraţii originale, printre care se numără primele bancnote şi mărci ucrainene, precum şi informaţii la textul respectiv. Şeful muzeului, Oleksandr Kuceruk, ne prezintă unele detalii.
- Pentru prima dată au fost adunate toate informaţiile despre locurile, evenimentele şi adresele oamenilor din perioada Revoluţiei Ucrainene din anii 1917-1921 şi ele au fost incluse într-o hartă. Când grupul de cercetători a început să adune materiale, s-a dovedit, că informaţiile sunt atât de convingătoare şi atât de captivante, încât a devenit necesar ca această Hartă să fie împărţită în trei părţi. Am hotărât că la început vom prezenta prima hartă, care conţine informaţii veridice despre Revoluţia Ucraineană din perioada Radei Centrale. Afară de aceasta, despre toate locurile, indicate pe hartă, vizitatorii pot afla informaţii suplimentare, a menţionat Oleksandr Kuceruk.
La Universitatea naţională de cultură şi arte din Kiev a avut loc ceremonia festivă de lansare a proiectului cultural-artistic internaţional „Pe noi ne uneşte cuvântul lui Şevcenko”. În cadrul proiectului sunt prevăzute discuţii şi prezentarea unui video-fleşmob, în timpul căruia ambasadorii din statele străine vor citi „Cobzarul” lui Şevcenko în limbile poloneză, georgiană, engleză, bulgară, franceză, kazahă şi română. Iată ce a relatat organizatorul proiectului, preşedintele Fondului internaţional pentru colaborarea culturală, Vlada Litovcenko.
- Timp de 4 ani consecutiv se desfăşoară proiectul cultural-artistic internaţional „Pe noi ne uneşte cuvântul lui Şevcenko”. Scopul principal al acestui proiect este propagarea creaţiei lui Şevcenko, prezentarea celor mai de valoare opere ale Marelui Cobzar în limbile statelor de peste hotare. Proiectul a fost elaborat într-un format modern – ambasadorii statelor străine au ocazia să povestească despre importanţa creaţiei lui Şevcenko pentru statele din care fac parte, să prezinte creaţii literare de mare valoare din ţările lor de provenienţă, să întreţină un dialog cu tineretul din Ucraina. De altfel, ambasadori din 6 state au prezentat „Testamentul” lui Şevcencko în diferite limbi, au colorat cel mai mare în Ucraina Ou încondeiat dedicat lui Şevcenko, care apoi va fi prezentat la Festivalul de ouă încondeiate din luna aprilie, de pe piaţa sfânta Sofia din capitală, a specificat Vlada Litovcenko.
Dumitru Verbiţchi. Radioul Ucrainean, redacția în limba română.
