Peste 55 de milioane de cetăţeni ruşi au votat pentru Vladimir Putin în cadrul alegerilor prezidenţiale din 18 martie, a anunţat Comisia Electorală Centrală de la Moscova, după ce au fost numărate 99 la sută dintre circumscripţiile electorale, relatează site-ul agenţiei Tass.Rezultatele reprezintă o premieră pentru Vladimir Putin în privinţa anvergurii susţinerii sale. Potrivit rezultatelor preliminare, aproape 55,5 milioane de votanţi au optat pentru preşedintele în exerciţiu. Putin a obţinut 76.65 la sută dintre voturile exprimate, fiind urmat de: Pavel Grudinin (Partidul Comunist) - 11,81 la sută; Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal Democrat) - 5,67 la sută; Ksenia Sobciak (Iniţiativa Civică) - 1,66 la sută; Grigori Iavlinski (Iabloko) - 1,04 la sută, Boris Titov (Partidul Creşterii) - 0,75 la sută, Maxim Suraikin (Comuniştii Rusiei) - 0,68 la sută, Serghei Baburin (Uniunea Naţională a Rusiei) - 0,65 la sută. Vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale, Nikolai Bulaiev, a mai anunţat că prezenţa la vot a fost actualizată la "puţin peste 67 la sută", în condiţiile în care au fost înregistrate peste 110 milioane de persoane cu drept de vot. Ministerul rus de Externe a transmis că s-a înregistrat o prezenţă la urne fără precedent în cadrul secţiilor de votare din străinătate. Următorul mandat al lui Vladimir Putin este în perioada 2018-2024. Alegerile de duminică au coincis patru ani de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea. Marele absent al acestor alegeri a fost Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei din Rusia, căruia i-a fost interzis să candideze în cadrul alegerilor prezidenţiale din cauza unei condamnări. Vladimir Putin a dominat scena politică din Rusia ultimilor 18 ani, iar cel mai important obiectiv al liderului de la Kremlin îl reprezintă recâştigarea influenţei internaţionale a Rusiei. Vladimir Putin a rămas cel mai puternic om din ţară după ce l-a propulsat, în 2008, la preşedinţie pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonaţii săi, Constituţia nepermiţându-i să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv. În toţi aceşti ani, Putin a avut obiectivul a fost restaurarea influenţei Rusiei în lume, el catalogând colapsul Uniunii Sovietice drept ”cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea”.
Desfășurarea, de către administrația de ocupație din Crimeea, a așa-numitelor alegeri ale președintelui Federației Ruse în Crimeea temporar ocupată este o încălcare brutală ordinară a dreptului internațional de către Federația Rusă, iar rezultatele lor nu corespund realități, a declarat Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko.
- Acest lucru nu este de mirare atunci când este vorba despre țara, care sistematic și conștient se opune întregii lumi. Așa-numitele alegeri ale președintelui Rusiei în Crimeea constituie încă un exemplu de nerespect al Kremlinului față de actele fundamentale și principiile pe care se bazează pacea și securitatea internațională în decurs de peste 70 de ani. Este vorba, în special, de statutul Organizației Națiunilor Unite și Actul final de la Helsinki. Rezultatele votării ilegale nu sunt justificate și nu vor avea nici un fel de consecințe juridice. Alegeri legitime în Crimeea pot fi numai alegerile Președintelui Ucrainei. Încercarea ordinară a Kremlinului de a-și legaliza agresiunea și anexarea peninsulei sunt sortite unui eșec total.
Șeful statului ucrainean a dus mulțumiri partenerilor internaționali ai Ucrainei pentru poziția lor clară exprimată în ajunul alegerilor ilegale pe peninsulă, ceea ce atestă că rezultatele lor nu vor fi recunoscute la nivel internațional și că peninsula Crimeea este o parte inalienabilă a Ucrainei.
- Salut, de asemenea, decizia OSCE și a altor parteneri internaționali ai Ucrainei de a nu participa la supravegherea scrutinului ilegal în Crimeea. Sper că în raportul final al misiunii internaționale va fi pus accentul pe caracterul ilegal al desfășurării alegerilor președintelui rus pe teritoriul Crimeii ucrainene. Le sunt recunoscător crimeenilor, care nu au luat parte la această farsă în pofida presiunii din partea autorităților de ocupație. Ei au fost intimidați și amenințați, lor li se ofereau cadouri la sectoarele de votare, însă protestul lor tacit a demonstrat încă o dată că Crimeea este Ucraina.
Șeful statului a mai spus că nici prezența fixată și nici rezultatul desenat nu corespund activismului real al locuitorilor peninsulei anexate. Datele oficiale făcute publice nu sunt altceva decât o falsificare. Potrivit lui Petro Poroșenko, Kremlinul va folosi această farsă în războiul hibrid pe care-l duce nu numai împotriva Ucrainei, ci și a întregii lumi.
Alegerile președintelui Federației Ruse în Crimeea anexată pun sub semnul întrebării legitimitatea lor, a scris purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Mariana Beța, într-un mesaj postat pe Twitter. Rezultatele alegerilor în Crimeea sunt nejustificate. Ele nu vor fi recunoscute nici de Ucraina, nici de comunitatea internațională, a subliniat Mariana Beța, adăugând că votarea de duminica trecută nu este altceva decât ”niște alegeri fără opțiune”. Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, le-a transmis șefilor departamentelor de politică externă din țările-membre ale Uniunii Europene o listă cu numele a 140 de persoane implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor nelegitime ale președintelui Federației Ruse în Crimeea ocupată. Ministerul de Externe al Ucrainei a dispus ca în ziua de 18 martie, la misiunile diplomatice ale Federației Ruse în Ucraina să aibă acces doar persoanele cu statut diplomatic. Alte persoane nu au fost admise pe teritoriul acestor misiuni pentru votare. Lângă sediile reprezentanțelor diplomatice ale Federației Ruse din Kiev, Odesa, Harkiv și Lviv au avut loc acțiuni de protest împotriva desfășurării alegerilor ilegale ale președintelui rus în Crimeea anexată. Ucraina i-a avertizat vineri pe alegătorii ruşi că nu le va permite accesul la consulatele ţării lor pentru a vota duminică în cadrul scrutinului prezidenţial rus, organizat după patru ani de la anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova. Această decizie a fost luată ca reacţie la organizarea ilegală a alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea, unde au fi deschise secţii de votare în oraşele Sevastopol şi Simferopol. Având în vedere războiul hibrid şi agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, Ministerul de Interne ucrainean consideră imposibilă organizarea pe teritoriul ţării de alegeri care încalcă legile Ucrainei, a declarat ministrul de Interne, Arsen Avakov.
Bătaie de joc asupra democrației – astfel au calificat alegerile președintelui Federației Ruse în Crimeea anexată deputații poporului din Ucraina. Aleșii poporului au reacționat destul de drastic față de desfășurarea alegerilor nelegitime a lui Putin în Crimeea ucraineană. Speaker-ul Andrii Parubii l-a numit pe Vladimir Putin ocupant și criminal internațional. Putin a ales anumit data de 18 martie drept zi a desfășurării alegerilor.
-Agresorul rus a ales în mod conștient ziua de 18 martie drept zi a desfășurării alegerilor. Anume pe data de 18 martie anul 2014 a fost semnat acel tratat rușinos despre așa-numita alipire a Crimeii la Rusia. Și tot în acea zi, în timpul asaltului armatei de ocupație rusești asupra unei unități militare a fost ucis militarul ucrainean Serghii Kokurin. Noi ținem minte toate acestea, nu vom uita și nu vom ierta,a spus speaker-ul Andrii Parubii.
Fracțiunea ”Frontului popular” a înregistrat o hotărâre, în care se arată: Ucraina consideră alegerile din Federația rusă nelegitime și președintele ales este, de asemenea, nelegitim pentru Ucraina. Membrii fracțiunii au cerut ca această hotărâre să fie adoptată în regim de urgență. Liderul fracțiunii ”Frontul popular”, Maksim Burbak, a subliniat:
- Așa-numitele alegeri au fost nu altceva decât o bătaie de joc evidentă asupra democrației și o intimidare brutală a drepturilor omului. Aceste alegeri nelegitime au fost proclamate de către Duma de stat nelegitimă, care, în anul 2016, s-a întrunit pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei. Acest președinte nelegitim, de asemenea, a fost ales în Crimeea temporar ocupată. Numai din acest motiv Putin nu poate fi considerat președinte legitim al Federației Ruse, fără să mai vorbim despre încălcarea permanentă și sistematică a drepturilor omului în timpul organizării procesului electoral pe teritoriul ocupat. Rada Supremă trebuie să adopte o hotărâre, prin care să dăm o apreciere politică cuvenită farsei politice și juridice, care este numită în Rusia alegerile președintelui,a subliniat liderul fracțiunii ”Frontul Popular”, Maksim Burbak.
Miniștrii de Externe ai României, Danemarcei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Suediei şi Ucrainei au semnat o declaraţie în care reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi poziţia de nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeei de către Federaţia Rusă. În urmă cu patru ani, pe 18 martie 2014, Rusia a definitivat ocuparea ilegală a Crimeii, parte a teritoriului suveran al Ucrainei pe care Rusia îl recunoscuse ca atare prin mai multe tratate internaţionale. Anexarea rusă a însemnat o serie de acţiuni în aceeaşi măsură ilegale: de la dislocarea de trupe ruse de elită, în uniforme fără însemne oficiale, până la organizarea sumară - prin încălcarea legislaţiei ucrainene şi a dreptului internaţional - a unui referendum nelegitim. Preşedintele Putin a susţinut iniţial că acele trupe nu aveau nimic în comun cu Rusia, dar apoi a recunoscut că el însuşi a ordonat întreaga operaţiune de anexare la sfârşitul lunii februarie 2014. Ulterior a acordat cu generozitate medalii militarilor ruşi care au participat la această operaţiune de ocupare, se arată în declaraţie.
În cadrul ședinței Radei Supreme de la Kiev, a fost recunoscute ilegale alegerile în Crimeea anexată și în orașul Sevastopol. Parlamentul a votat rezoluția nr 8168-1 în care alegerile din Crimeea sunt recunoscute ca fiind fără consecințe juridice. Au votat 255 de parlamentari din cei 226 necesari. În afară de aceasta, Parlamentul ucrainean a anulat imunitatea de deputat al poporului pentru Nadia Savcenko, votând pentru arestarea acesteia. Potrivit ultimelor informații aceasta a fost arestată de Serviciul ucrainean de Securitate. Anchetatorul Serviciului de Securitate a citit o suspiciune despre infracțiunea Nadiei Savcenko. Ea a fost însoțită de un număr mare de reprezentanți ai mass-media.Deputatul fără fracțiune Savcenko a fost însoțită de un anchetator în direcția clădirii Serviciului de Securitate al Ucrainei, notează UNIAN. Procurorul General al Ucrainein, Iuri Luţenko, a declarat că forţele de ordine din Ucraina au dovezi că Rusia a furnizat arme pentru comiterea unor atentate asupra demnitarilor aflaţi la conducerea Ucrainei.
- Avem fapte care dovedesc implicarea Rusiei, în calitate de inamic al statului ucrainean, în furnizarea de arme persoanelor care au planificat și au intenţionat să comită un atentat asupra conducerii de la vârful statului şi asupra populației civile din capitală, pentru a răsturna ordinea constituțională,a explicat Luţenko.
Acesta a făcut declaraţia respectivă la o reuniune a Comisiei parlamentare pentru regulament, în timpul audierii deputatului ucrainean Nadia Savcenko, fost prizonier în Rusia, suspectat de Procuratura Generală a Ucrainei că a intenţionat să comită un atentat în Parlamentul de la Kiev şi să asasineze mai mulţi demnitari ucraineni, inclusiv pe preşedintele Petro Poroşenko. Fosta aviatoare militară, declarată erou național în Ucraina după ce a fost răpită în zona de conflict din estul țării și a petrecut doi ani în detenția Rusiei, este acuzată acum de implicare în pregătirea unui atac terorist la Kiev, asupra Parlamentului, Rada Supremă. Acuzațiile au apărut după ce autoritățile ucrainene au capturat, pe 8 martie, un camion cu arme adus din regiunea controlată de separatiștii pro-ruși din Donbas. Șoferul camionului, Vladimir Ruban, este considerat un om de încredere al politicianului ucrainean pro-rus Victor Medvedciuk, apropiat la rândul său de președintele rus Vladimir Putin. Savcenko și Ruban au colaborat vreme îndelungată în chestiunea schimbului de prizonieri din Donbas.
Katarul este disponibil să furnizeze Ucrainei gaz natural lichefiat. Despre aceasta a declarat Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, după încheierea vizitei sale oficiale în această ţară. Am convenit că Katarul ne va furniza gaz lichefiat, a menţionat Petro Poroşenko. Totodată el a adăugat că livrarea de gaz natural lichefiat din Katar este posibilă prin terminalul din Polonia, precum şi pe itinerarul turcesc prin strâmtoarea Bosfor. Şeful statului a menţionat că tratative în această privinţă vor avea loc în timpul apropiat.Preşedintele de asemenea a accentuat, că resursele de livrare a gazului lichefiat din partea partenerului Ucrainei- Katarul crează posibilităţi unicale de sporire a securităţii noastre energetice. În timpul vizitei oficiale în Statul Katar, şeful statului s-a întâlnit cu emirul Katarului, şeihul Tamim bin Hamada Al Tani, cu Primul Ministru, şeihul Abdula bin Naser bin Halfa Al Tani şi a luat parte la deschiderea expoziţiei Agriteq- 2018 din Katar, unde a fost prezentată o expoziţie ucraineană. În cadrul vizitei de asemenea a fost semnat un acord între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi guvernul Statului Katar privind colaborarea tehnico-militară. În plus, Ucraina a semnat cu Katarul un acord privind anularea reciprocă a vizelor. Despre aceasta a comunicat ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, pe pagina sa de Twitter. Peste câteva luni cetăţenii Ucrainei vor putea întocmi vizele necesare, a specificat şeful diplomaţiei ucrainene.
Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a suspendat acțiunea Programului de colaborare economică între Ucraina și Federația Rusă pe anii 2011-2020. Această decizie a fost luată la ședința de miercuri a Guvernului, ea făcând parte din complexul de acțiuni, orientat împotriva politicii agresive a Federației Ruse în contextul general politic și, în deosebi, în domeniul economic și comercial. În comunicat se specifică: „Acțiunile întreprinse sistematic de Federația Rusă în ultimii ani față de Ucraina contravin direct scopurilor de dezvoltare a colaborării între țări, consfințite în Program”. Se mai menționează că, începând de la finele anului 2015, Federația Rusă consecvent recurge la agresiunea comercială și de tranzit, a suspendat în mod unilateral Acordul privind zona de liber schimb în cadrul CSI pentru Ucraina, aplicând taxa vamală pentru mărfurile din Ucraina, a interzis importul unor produse agricole din Ucraina, blochează tranzitul mărfurilor ucrainene prin teritoriul Federației Ruse. Indicii principali ai acestui program prevedeau sporirea circuitului bilateral al mărfurilor nu mai puțin de 10-15 la sută în fiacre an, a serviciilor de 12-15 la sută, crearea întreprinderilor cu capital comun. Programul de colaborare economică între Ucraina și Rusia pe perioada anilor 2011-2020 a fost elaborată printr-o hotărâre din 17 mai 2010, luată de președinții de atunci ai Federației Ruse și Ucrainei, Dmitri Medvedev și Viktor Ianukovyci. În anul 2014, paralel cu agresiunea militară în Ucraina, Federația Rusă a declanșat și războiul comercial-economic, introducând un embargou la mai multe mărfuri ale exportului ucrainean. Ucraina a recurs la măsuri de răspuns.
Deputatul poporului Nadia Savcenko poate fi pedepsită cu privarea de libertate pe un termen de 15 ani sau chiar cu închisoarea pe viață, plus confiscarea bunurilor materiale. Despre aceasta a declarat la ședința judiciară de vineri, unde a fost examinată pedeapsa preventivă pentru acuzata Savcenko, procurorul Procuraturii Militare Principale, Oleksandr Bannyk. Potrivit lui, dacă vina deputatului va fi dovedită în judecată, Nadia Savcenko riscă să fie pedepsită cu detenția pe viață. Totodată, procuratura insistă ca acuzata să fie deținută în continuare în izolator, deoarece în libertate ea poate încerca iarăși organizarea de acte teroriste împotriva puterii ucrainene. Procurorii afirmă că Savcenko deține legături cu teroriștii de pe teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei și în caz că va fi eliberată, nu este exclusă emigrarea ei peste hotarele țării sau în teritoriile ocupate de teroriștii proruși. La rândul său, Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, consideră că reținerea și arestarea deputatului Nadia Savcenko nu este altceva decât „demascarea unei operațiuni speciale rusești” și a explicat acțiunile acesteia prin „planurile criminale ale agresorului. Pe pagina sa de Facebook, Petro Poroșenko le-a mulțumit serviciilor speciale ucrainene „pentru viețile salvate”, a vorbit despre contracararea actelor teroriste în masă și despre dezvăluirea „operațiunilor speciale rusești împotriva Ucrainei”. După cum informează agențiile de presă din Ucraina, pe 22 martie, deputații din Rada Supremă au votat pentru retragerea imunității parlamentare deputatului Nadia Savcenko, acuzată de autoritățile ucrainene de pregătirea unui atac terorist asupra celorlalți parlamentari. Declarată recent Erou popular în Ucraina, Savcenko este suspectată acum de intenția de a răsturna regimul constituțional, de atentat la viața parlamentarilor, de pregătirea unui act terorist și de deținere ilegală a armamentelor. Între timp, Eroul Ucrainei, Nadia Savcenko, a anunțat greva foamei, începând cu ziua de vineri, când Judecata raionului Șevcenko din Kiev examinează pedeapsa preventivă pentru deținuta Savcenko. Acuzata a mărturisit că a rezistat în greva foamei de 83 de zile, atunci în închisoarea din Rusia, deci Dumnezeu o va ajuta să supraviețuiască și de data aceasta, dar dacă nu, atunci moartea va veni mai devreme decât va fi anunțată sentința, a spus Nadia Savcenko, adresându-se către judecătorii ucraineni în sala de ședințe. Purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene a comunicat Agenției Ukrinform că partea comunitară va ține sub control situația în jurul deținutei Savcenko și accentuează necesitatea respectării drepturilor deputatului poporului din Ucraina, Nadia Savcenko.
Pentru prima dată, în ultima perioadă de timp, în această săptămână rebelii ruși din Donbass au respectat în totalitate armistițiul stabilit informează purtătorul de cuvânt al Centrului OAT din Donbas, Oleg Sușinski. În același timp, pentru a consolida apărarea ucraineană Congresul american intenționează să aloce 200 de milioane de dolari pentru furnizarea de asistență militară Ucrainei, un ajutor constând inclusiv în arme letale – scrie presa ucraineană, citând informaţii din proiectul de buget al SUA pentru exercițiul financiar 2018. Potrivit documentului, fondurile sunt alocate Pentagonului, în coordonare cu Departamentul de Stat, pentru cheltuieli care includ arme letale defensive, pregătire militară, logistică, sprijin în domeniul informaţiilor și pentru înlocuirea armelor furnizate anterior de Statele Unite. În altă ordine de idei, Guvernul ucrainean a rupt programul de cooperare economică cu Rusia pentru anii 2011-2020, care prevede eliminarea barierelor comerciale și cooperarea în sectorul energetic. Programul de cooperare economică între Ucraina și Rusia pentru 2011-2020 a fost elaborat în conformitate cu decizia din 17 mai 2010, adoptata de președinții de atunci ai Rusiei și Ucrainei, Dmitri Medvedev, respectiv Viktor Ianukovyci. Documentul precizează în special restaurarea pierderii reputaționale ca urmare a conflictului gazelor între părți din anii 2006-2009, împreună cu anularea restricțiilor comerciale reciproce. În 2014, în paralel cu agresiunea militară împotriva Ucrainei, Moscova a declanșat totodată și un război comercial, impunând embargou asupra unui număr de exporturi sensibile din Ucraina. Kievul a aplicat măsuri de retorsiune. Astfel, din 2014 încoace, cota Rusiei în exporturile ucrainene a scăzut de la 30% la 9%.
Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, s-a întâlnit cu președintele Comisiei pentru politica externă a Camerei Deputaților din Parlamentul României, Biró Rozália-Ibolya. Părțile au discutat o serie de teme de actualitate privind relațiile bilaterale dintre Ucraina și România, subiecte legate de relațiile interparlamentare, precum și unele aspecte separate ale cooperării internaționale și regionale dintre cele două țări Preocupările parlamentarilor şi ale societăţii româneşti legate de recenta adoptare a legii învăţământului în Ucraina, cu accent pe faptul că dreptul minorităţilor naţionale de a învăţa în limba maternă nu poate fi limitat, au fost discutate de preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, Biro Rozalia, şi ambasadorul Ucrainei la Bucureşti Oleksandr Bankov. Rozalia Biro a prezentat ambasadorului preocupările Comisiei pentru politică externă şi ale societăţii româneşti legate de recenta adoptare a legii învăţământului în Ucraina, susţinând necesitatea de a fi respectate recomandările Comisiei de la Veneţia şi subliniind că dreptul minorităţilor naţionale de a învăţa în limba maternă nu poate fi limitat. Biro Rozalia a evidenţiat necesitatea respectării Tratatului de parteneriat între Ucraina şi România, conform căruia cele două părţi s-au obligat la un dialog şi o colaborare strânsă în problematica minorităţilor, cu scopul păstrării culturii, identităţii naţionale, a drepturilor minorităţilor naţionale şi a subliniat susţinerea fermă pe care România a acordat-o demersurilor europene ale ţării vecine şi necesitatea dezvoltării unui dialog aprofundat pentru un parteneriat bazat pe pragmatism şi predictibilitate. Ambasadorul Bankov a afirmat că este doar o lege-cadru, proiectele privind educaţia secundară fiind încă în dezbatere publică şi în consultare cu reprezentanţii minorităţilor. De altfel, în parlamentul ucrainean sunt în dezbatere, la comisiile parlamentare, o serie de proiecte legislative legate de statutul limbii de stat, de educaţie, de mass-media şi de religie. A subliniat că toate recomandările Comisiei de la Veneţia vor fi respectate, iar punerea în aplicare a fost amânată pentru 2023.
Dumitru VERBIŢCHI, redacția română a Radioului Ucrainean
