În cadrul emisiunii de astăzi vom face o sinteză a evenimentelor politice care au avut loc în ţara noastră pe parcursul săptămânii curente.
Rada Supremă a Ucrainei a susținut săptămâna aceatsa adresarea Președintelui Ucrainei Petro Poroșenko către arhiepiscopul Constantinopolului privind autocefalia bisericii ortodoxe ucrainene.
Petro Poroşenko a cerut, așadar, Parlamentului de la Kiev să susţină înfiinţarea bisericii ortodoxe ucrainene autocefale. El a susţinut joi, 19 aprilie, un discurs în Rada Supremă de la Kiev, în care le-a cerut parlamentarilor să adopte un apel către Patriarhul de Constantinopol, căruia să-i solicite să acorde bisericii ucrainene Tomosul de autocefalie.
Poroşenko a subliniat că „Ucraina este mai aproape decât oricând de înfiinţarea propriei biserici autocefale autohtone”. „Acest lucru este evidențiat nu numai de poziția Patriarhului de Constantinopol, ci și de poziția membrilor Sinodului”, a menţionat preşedintele ucrainean, adăugând că nu poate dezvălui detaliile acestei întâlniri, dar a asigurat că există deja toate elementele necesare pentru crearea unei biserici locale ucrainene. Petro Poroșenko a declarat următoarele: „Nu este vorba de religie, ci de geopolitică. Pentru mine consolidarea bisericii ucrainene autocefale are aceeași greutate ca și regimul fără de vize și Acordul de asociere cu UE. Este ca o luptă comună pentru dreptul de a adera la UE și NATO, este o chestiune ce ține în mod direct de securitatea noastră națională în cadrul războiului hibrid, fiindcă Kremlinul consideră biserica rusă drept un instrument de influențare a Ucrainei”, a spus Petro Poroșenko.
„Ucraina, ca stat independent, nu doar că are dreptul, ci pur și simplu este obligată să îşi înfiinţeze propria biserică. Eu, în calitate de președinte, am decis să apelez la Patriarhul Bartolomeu, solicitând să acorde Tomosul de autocefalie pentru biserica locală ucraineană" - a mai declarat Poroșenko. Potrivit liderului de la Kiev, problema înfiinţării bisericii ucrainene va fi discutată în cadrul Sinodului. Totodată, Petro Poroşenko şi-a exprimat speranţa că Sinodul va adopta o decizie în acest sens înainte de aniversarea a 1030 de ani de la creştinarea Rusiei Kievene (28 iulie 2018). Liderul de la Kiev a subliniat că biserica ortodoxă ucraineană va fi separată de stat. „Biserica ortodoxă ucraineană unificată nu va deveni o biserică de stat. Toți credincioșii au dreptul să-şi aleagă liber atât lăcaşul de rugăciune, cât şi jurisdicția ecleziastică” - a adăugat Petro Poroşenko, la o întrevedere anterioară cu liderii partidelor parlamentare ucrainene.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, optează pentru denunțarea tratatelor încheiate de Ucraina în cadrul Comunității Statelor Independente. Excepție ar trebui să constituie acele înțelegeri, ce se referă la tranzit, recunoașterea reciprocă a diplomelor și plasarea oamenilor în câmpul muncii. Despre aceasta a informat reprezentantul șefului statului în Rada Supremă, Irina Luțenko. Potrivit domniei sale, Președintele a chemat Cabinetul de Miniștri să facă o inventariere a tuturor acordurilor multilaterale între membrii CSI pentru a denunța unele acorduri, cu excepția celor, de care, din punct de vedere pragmatic, are nevoie Ucraina. Amintim că anterior Președintele Petro Poroșenko a declarat că Ucraina urmează să-și sisteze în mod oficial participarea la organele de statut ale Comunității Statelor Independente. Urmează să fie inventariată întreaga bază juridică-de tratat, încheiată de Ucraina în cadrul CSI, și să fie stabilită corespunderea ei cu interesele naționale ale țării noastre. De asemenea, șeful statului a anunțat că Ucraina va sista valabilitatea unor anumite teze ale Tratatului de Prietenie cu Rusia și anume a celor ce nu corespund intereselor ei naționale și realizarea de către țara noastră a dreptului la autoapărare. Acest lucru este prevăzut de articolul 75 al Convenției de la Viena despre Tratatele internaționale din anul 1969, a precizat reprezentantul Președintelui în Rada Supremă. În opinia Irinei Luțenko, Tratatul de prietenie și colaborare dintre Ucraina și Federația Rusă nu a fost denunțat până în momentul de față din cauză că acesta este unicul tratat internațional prin care Moscova recunoaște frontiera de stat a Ucrainei. Ieșirea din acest Tratat trebuie să aibă loc treptat. Am început să ieșim din componența Tratatului respectiv pe anumite puncte începând cu anul 2015. Dacă vom ieși acum din componența acestui Tratat, Rusia își va rezerva dreptul de a nu recunoaște frontiera de stat a Ucrainei. În schimb ea va recunoaște legală anexarea Crimeii și alte fărădelegi pe care le-a comis. Politicianul a adăugat: ”Nu trebuie să-i oferim Rusiei nici un fel de cedări necugetate fără să analizăm minuțios consecințele acestora. Spre exemplu, atunci când Putin a declarat că este dispus să le acorde Forțelor Armate ale Ucrainei armamentul ce se află în Republica Autonomă Crimeea. A fost o declarație, ce ne-a trezit zâmbet. Orice fel de cedare din partea Rusiei, orice declarații ale Moscovei trebuie analizate în modul cel mai serios, înțelegând că în orice moment Rusia poate da un așa-numit răspuns al oglinzii, care poate fi în defavoarea Ucrainei”, a mai spus reprezentantul Președintelui Ucrainei în Rada Supremă, Irina Luțenko.
Trupele rusești de ocupație continuă să folosească orice posibilitate pentru a discredita subdiviziunile Forțelor Operațiunii antiteroriste. În timpul apropiat rebelii intenționează să întreprindă o provocare ordinară în timpul activității, în teritoriile ocupate, a membrilor Misiunii speciale de monitorizare OSCE în Ucraina. Cercetașii din cadrul Operațiunii antiteroriste au aflat că forțele apărării antiaeriene ale inamicului, în special, cele de pe direcția Bahmut, au primit ordin să nimicească aparatele nepilotate ale Misiunii speciale de monitorizare OSCE în zona lor de responsabilitate. În afară de aceasta, inamicul a primit indicația să ia în considerare traiectoria de zbor a acestor aparate și dislocarea pozițiilor Forțelor Operațiunii antiteroriste. Se face aceasta cu scopul ca, după ce aparatele nepilotate ale Misiunii vor fi doborâte, responsabilitatea să fie pusă în seama Forțelor Armate ale Ucrainei.
Între timp, în zona desfășurării Operațiunii antiteroriste nu e liniște. Trupele rusești de ocupație continuă să ignore regimul de încetare definitivă a focului.
În teritoriile temporar ocupate din Estul Ucrainei este intensificat regimul administrativ-polițienesc, a informat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Ucrainei pe problemele Operațiunii antiteroriste, Maksim Prauta. Potrivit lui, insurgenții intenționează să recurgă la acțiuni antilegale față de cetățenii cu dispoziții pro-ucrainene. Maksim Prauta precizează: „Pe fondalul propagării de către mass-media locale a necesității unor acțiuni antiteroriste preventive, are loc pregătirea subdiviziunilor trupelor rusești de ocupație către desfășurarea, în comun cu așa-numitele ministere ale securității de stat și afacerilor interne ale așa-numitei Republici Populare Donețk, a unor acțiuni de forță și purificări în raioanele Telmaniv și Starobelsk din regiunea Donețk. Se prevede că în timpul desfășurării unor asemenea acțiuni, populației locale îi va fi interzisă intrarea-ieșirea, vor fi efectuate percheziții la locul de domiciliu, precum și va fi desfășurat un sondaj cu scopul depistării cetățenilor cu dispoziții pro-ucrainene”, a informat Maksim Prauta, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării al Ucrainei pe problemele Operațiunii antiteroriste.
În legătură cu situația din Donbas, Ministerul de Externe al Ucrainei nu vede nici un semn al îndeplinirii de către Rusia a Acordurilor de la Minsk, deoarece insurgenții continuă să tragă cu foc asupra pozițiilor apărătorilor ucraineni, cauzând pierderi de vieți omenești, a notat pe pagina sa din Twitter purtătoarea de cuvânt al acestui departament, Mariana Beța.
Trecerea conflictului din Donbas într-o agresiune de proporții din partea Rusiei, despre verosimilitatea căreia a declarat secretarul Consiliului pentru Securitatea Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, mai ales în timpul imediat următor este puțin probabil. Aceasta este opinia președintelui Comitetului Militar NATO, generalul Petro Pavel. „Aprecierea noastră constă în aceea că o astfel de variantă este foarte puțin probabilă. Apare chiar întrebarea: este convenabilă pentru Rusia o astfel de agresiune. Trebuie să fim realiști. Pe de o parte. Pe de o parte, Rusia nu susține soluționarea politică a conflictului. Într-o măsură oarecare putem discuta despre aceia că acesta este un instrument politic convenabil – de a avea conflicte înghețate în Georgia, Transnistria și în Donbas, pentru a exercita o presiune politică asupra NATO și a unor țări aparte. În același timp, Rusia nu este gata pentru a fi atrasă într-un conflict deplin cu o magnitudine mare”, a subliniat generalul Petro Pavel. În același timp el a menționat că NATO nu intenționează să închidă ochii la această situație, dar va depune toate eforturile de a o impune pe Federația Rusă să respecte dreptul internațional și frontierele străine. La rândul său, NATO va susține Ucraina în tendința ei de a-și dezvolta armata, pentru a rezista acestei agresiuni. Președintele Comitetului Militar NATO a accentuat că situația din Donbas nu poate fi soluționată prin metode militare. Unica soluție este reglementarea politică cu participarea nemijlocită a Rusiei și Ucrainei. Ceilalți pot doar să susțină acest proces, a specificat reprezentantul NATO. El a mai constatat că Alianța Nord-Atlantică face totul pentru a o reține pe Rusia de la continuarea agresiunii și, în același timp, creează situația când Rusia poate vedea forțele ucrainene destul de puternice și gata de a-și apăra patria.
Ucraina și Republica Moldova vor începe în iunie lucrările de demarcare a frontierei comune. Decizia a fost luată în cadrul unei recente ședințe a Comisiei bilaterale pentru demarcarea graniței, care s-a desfășurat la Kiev, informează surse ale Ministerului de Externe al Ucrainei. Următoarea ședință a Comisiei este planificată pentru a doua jumătate a anului 2018 și se va desfășura pe teritoriul Republicii Moldova. Delegațiile au discutat situația actuală și perspectiva aplicării planului de demarcare a frontierei ucraineano-moldave pentru anul 2018. Comisia mixtă a decis să demareze faza activă pe teren a lucrărilor de demarcare pe segmentele încă nedemarcate ale frontierei de stat ucraineano-moldave începând din luna iunie a anului curent, se arată în comunicatul departamentului diplomatic de la Kiev.
Amintim că Președintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a promulgat pe 12 aprilie Legea ”Cu privire la ratificarea Acordului privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat ucraineano-moldave”, în prezența prim-ministrului moldovean, Pavel Filip, care s-a aflat la Kiev cu ocazia participării la cea de-a XI-a ediție a Forumului de securitate. Intrarea în vigoare a Acordului va permite extinderea controlului în comun la toate punctele de trecere a frontierei ucraineano-moldave. Petro Poroșenko și Pavel Filip au menționat că astfel va fi asigurată o luptă mai eficientă împotriva criminalității și contrabandei la hotar și va spori securitatea regională. Controlul în comun la frontieră a fost început pe 17 iulie 2017 în punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk, aflat pe teritoriul Ucrainei, menţionează Radio Chişinău. Administrația separatistă de la Tiraspol se opune vehement realizării inițiativelor ucraineano-moldave cu privire la securizarea segmentului transnistrean al frontierei. Tot pe 12 aprilie între cele două țări au fost semnate două documente în vederea liberalizării transportului auto şi aerian. În domeniul transportului auto a fost semnat Protocolul de modificare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei din 20 martie 1993, cu privire la comunicaţia internaţională auto. Modificările au fost necesare în contextul în care volumul de import şi export de mărfuri dintre Republica Moldova şi Ucraina este în continuă creştere.
Urmare a semnării documentului menţionat, transportul internaţional de mărfuri, atât în regim bilateral, cât şi în tranzit pentru autovehiculele care corespund normelor EURO III şi mai sus va fi efectuat într-un regim liberalizat şi anume, fără deţinerea autorizaţiilor corespunzătoare pentru efectuarea transportului internaţional. Astfel, va fi favorizată dezvoltarea transportului internaţional de mărfuri şi extinderea pieţei de afaceri pentru transportatorii auto autohtoni. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind serviciile aeriene urmează să reglementeze serviciile de transport de persoane şi mărfuri dintre cele două state cu mijloace de transport avia. Documentul substituie Acordul dintre Moldova şi Ucraina cu privire la serviciile aeriene, din 20 martie 1993. Noile prevederi vor crea condiţii pentru dezvoltarea transportului aerian dintre părţi conform standardelor internaţionale, vor facilita activitatea operatorilor aerieni, creând premise pentru creşterea numărului de companii aeriene care vor opera zboruri între cele două ţări. În acest context, sporirea nivelului de competiţie pe piaţa serviciilor aeriene va genera o calitate mai bună a serviciilor prestate şi va contribui la reducerea preţurilor la biletele de avion.
A fost semnat și Memorandumul de cooperare dintre Ministerul Energeticii şi Industriei Cărbunelui al Ucrainei și Ministerul Economiei şi Infrastructurii al Republicii Moldova privind acţiunile comune pentru asigurarea proceselor de integrare europeană, în vederea funcţionării sincrone a sistemelor energetice ale celor două state cu sistemul Uniunii Transportatorilor Energetici Europeni.
Bruxelles-ul și Berlinul garantează tranzitarea gazului prin teritoriul Ucrainei după încheierea construcției ”Conductei de nord-2”. Despre aceasta au declarat la Berlin, după încheierea negocierilor, ministrul economiei și energeticii al Republicii Federale Germania, Peter Altmaier, și vicepreședintele Comisiei Europene pentru Alianța Energetică, Maroș Șefciovici, citat de agenția Ukrinform. Trebuie să constat că Ucraina, în pofida condițiilor complicate din ultimii ani, a asigurat în timpul iernilor precedente pomparea a 97 miliarde metri cubi de gaz, ceea ce a constituit un nou record. Aceasta ne demonstrează încă o dată în plus că tranzitul gazelor funcționează normal, că el are o importanță strategică pentru asigurarea cu gaz a unei astfel de țări mari precum este Ucraina, dar și a Europei Centrale și de Est. Prioritatea noastră este să facem în așa fel ca tranzitul prin Ucraina să fie păstrat și în viitor, a accentuat Șefciovici. Cât privește ”Conducta de nord-2”, poziția Comisiei Europene constă în aceea că gazoductul a fost construit după aceleași reguli ca și alte conducte din Uniunea Europeană. Cea mai bună modalitate de a reglementa toate momentele juridice și politice sensibile sunt tratativele, în cadrul cărora vom putea găsi soluții pentru toate problemele, a subliniat Maroș Șefciovici. El a adăugat că se apropie anul 2019 când expiră contractul ucraineano-rus în domeniul gazelor. De aceea trebuie să dăm un imbold politic, în special, prin intermediul întâlnirilor la nivel înalt pentru a-i stimula pe toți – pe ucraineni și pe ruși, Comisia Europeană, și să începem o muncă intensă pentru depășirea tuturor divergențelor în acest sens.
La rândul său, ministrul economiei și energeticii al Republicii Federale Germania, Peter Altmaier, a recunoscut că proiectul ”Conducta de nord-2” este un proiect cu un înalt context politic. El a accentuat că Germania a făcut tot posibilul cu ajutorul Comisiei Europene și sub conducerea uniunii Europene ca Ucraina să fie asigurată cu gaz în ultimii ani. Aici este vorba nu numai despre tranzitul de gaze, ci și de livrarea combustibilului albastru în regim revers. După părerea unor experți în materie, așa-numitei ”Conducte de nord-2” generează încordare, ce se poate transforma într-un mare război ruso-ucrainean în domeniul gazelor.
La ședința de miercuri a Cabinetului de Miniștri, Premierul Volodymyr Groisman a declarat: cursul ales de Guvern permite să se lucreze întru depășirea și prevenirea complicațiilor, dar nu în modul de soluționare a acestora în regim de urgență. De aceea menținerea ritmului reformelor întru sporirea calității vieții cetățenilor devine reperul principal în activitatea Guvernului. „Am început soluționarea problemelor, care s-au acumulat în decursul anilor. În 2016 ne-am asumat responsabilitatea pentru reluarea creșterii economice și revenirea la o atitudine onestă față de oamenii noștri, a specificat șeful executivului. Problemele de sistem sunt profunde și serioase. Dar am început soluționarea lor. Sarcina noastră constă în depășirea lor. Vom lucra și în continuare în vederea îmbunătățirii calității vieții. Îi suntem recunoscători fiecărui cetățean pentru critică, pentru susținere, pentru înțelegerea problemelor care stau pe ordinea zilei, pentru sfaturile date”, a relevat Volodymyr Groisman.
La ședința Cabinetului de Miniștri s-a accentuat că Guvernul nu va lua nici un fel de hotărâri care vor fi în disonanță cu interesele cetățenilor Ucrainei. Aceasta se referă la toate domeniile vitale ale statului, inclusiv la situația de pe piața de combustibili, a comunicat Premierul Volodymyr Groisman. „Chestiunea privind prețurile la combustibil. Iarăși începe turbulența și se fac chiar referiri la o oarecare hotărâre privind majorarea prețurilor. Vă dau asigurări că n-a fost adoptată nici o hotărâre care ar cauza monopolizarea, unele înțelegeri și majorarea prețurilor la combustibil, a spus Volodymyr Groisman. Toate încercările de a crea monopoluri artificiale sunt inaccesibile. Toate deciziile Guvernului vor fi oneste și în interesele cetățenilor”.
Șeful executivului a subliniat că accesul la produse petroliere ieftine va avea fiecare șofer ucrainean. Iar pentru aceasta este necesar să fie analizată situația pieței și dezvoltată producerea produselor petroliere autohtone. Chestiunea dată, a accentuat Volodymyr Groisman, este analizată de primul vicepremier, Stepan Kubiv, care înțelege foarte bine problemele ramurii. „Vom moderniza țara și vom adopta hotărâri care ne vor permite ca ea să fie mai puternică”, a conchis Primul ministru, Volodymyr Groisman.
Vitalie ZÂGREA, Redacţia română a Radioului Ucrainean
