În perioada 1-12 noiembrie, la Glasgow vor avea loc trei evenimente importante: cea de a 26-a întâlnire a Părţilor Convenţiei-cadru a ONU privind schimbarea climatului, cea de-a 16 Conferinţă a Părţilor Protocolului de la Kyoto şi cea de a 3-a sesiune a Conferinţei a Părţilor Acordului de la Paris.
Toate aceste acţiuni au fost unite sub denumirea unică COP26. Despre importanţa acestei acţiuni atestă faptul că în primele două zile se va desfăşura summit-ul liderilor mondiali, apoi vor urma negocierile delegaţiilor. Principalele teme din agenda forumului sunt adaptarea şi durabilitatea la schimbările climatice, care prevede protecţia şi reînnoirea ecosistemelor, dezvoltarea infrastructurii şi agriculturii rezistente la schimbările climatice, ocrotirea naturii, care include reţinerea tăierii pădurilor, trecerea la sursele regenerabile de energie, aplicarea transportului electric. Capitolul financiar prevede angajarea ţărilor dezvoltate să aloce anual 100 miliarde dolari ţărilor în curs de dezvoltare pentru acţiunile legate de schimbările climatice. Atenţia principală va fi concentrată asupra ţărilor cu cel mai înalt nivel al emisiilor gazelor cu efect de seră: China, SUA, India, UE şi Rusia. Odată cu alegerea lui Joe Biden în postul de preşedinte, Statele Unite au revenit la participarea la Acordul de la Paris, au inclus aspectele climatice în direcţiile principale ale politicii sale internaţionale, au anunţat despre intenţia privind decarbonizarea economiei ţării până în anul 2050, iar împreună cu Uniunea Europeană au ajuns la înţelegerea privind reducerea emisiilor de metan cu o treime până în anul 2030. Însăşi Uniunea Europeană are un scop ambiţios de a reduce emisiile gazelor cu efect de seră cu 55 la sută până în anul 2030 şi a obţine decarbonizarea completă a economiei până în anul 2050. Federaţia Rusă a declarat la mijlocul lunii octombrie că în anul 2060 va atinge neutralitatea climatică.
